Charlie, cine esti tu Charlie?

Si mai mult, de ce am avea nevoie de tine? Intr-o societate in care circul nu mai are legatura cu soarele decat pe afis, gloantele sunt singurele care pot clarifica rostul liberului arbitru: libertate absoluta si asumare absoluta.

Jihadul purificator versus toleranta crestina, reteta de succes a pierzaniei secolului 21. Lectia in continua recapitulare si mereu sursa repetentelor din 11 septembrie incoace: "Da-mi o palma si nu voi intoarce celalat obraz ca tine ci iti voi raspunde cu un pumn".

Am adus democratia la nivel de religie, pentru ca suntem prea cultivati sa-l mai percepem pe Dumnezeu ca pe o necesitate, ca pe o componenta intrinseca a noastra ca popor. Suntem toleranti cu toate formele de exprimare, chiar daca afecteza valorile altei natii.

Si in fata mortii, pentru a consolida democratia, ii ridicam pe unii la statutul de martiri iar pe ceilalti la cel de demoni. Crima nu va avea niciodata o alta justificare decat ura si incapacitatea de comunicare. Restul e propaganda, nu justitie.

Democratia crestina va trebui sa faca un pas in spate si sa accepte ca tabloul pe care il admiram astazi nu este opera unui Islam ancorat in secolul trecut, ci al incapacitatii noastre de a compensa criza economica prin altceva decat masuri consumeriste si fara acoperire spirituala.

Deci cine esti tu Charlie? Sincer imi doresc sa fii Spiritul Craciunului ce a Fost si nu al celui ce va Veni.